Cum ne influenteaza PH-ul starea de sanatate si cum il echilibram - dieta alcalina
Ce este PH-ul si ce indica el
PH-ul este o abreviere de la hidrogenul potential si arata cantitatea de oxigen din organism.
Valorile PH-ului variaza de la 0.0 la 14.0, unde PH-ul 0.0 reprezinta aciditatea maxima, iar 14.0 reprezinta alcalinitate maxima. PH-ul in jurul valorii 7.0 este considerat a fi PH neutru. Cresterea pe scara PH-ului este logaritmica, astfel ca, de la PH 7.0 la PH 8.0 avem o crestere de 10 ori mai mare, de la 7.0 la 9.0 este de 100 ori mai mare s.a.m.d, ceea ce ne atrage atentia asupra importantei scaderii sau cresterii valorii PH-ului chiar si cu cateva zecimale.
Valorile PH-ului nu sunt la fel in tot corpul, astfel ca, sangele are un PH de 7.35, pielea are un PH cuprins intre 4.5 si 6, lacrimile intre 7.5 si 7.7, iar la nivelul stomacului PH-ul este intre 1.4 si 3.5, datorita sucului gastric care este foarte acid, avand un PH cuprins intre 1.5 si 2.0.
Dupa metabolizarea alimentelor si dizolvarea lor de catre sucul gastric, PH alimentelor se schimba, ajungand sa fie intre 7 si 8.5 la nivelul intestinului subtire, de unde se extrag nutrientii si se elimina rezidurile prin colon, al carui PH este intre 4.0 si 7.0. De retinut faptul ca, cu cat PH-ul de la nivelul stomacului este mai scazut (acid) cu atat mai multe toxine vor trebui eliminate sau neutralizate de catre organism, ceea ce, este uneori, o sarcina foarte dificila pentru el.
PH-ul asadar, este un indicator foarte pretios al starii de sanatate al organismului, si in general PH-ul sangelui, a carui valoare normala este de 7.35, valoare la care celulele functioneaza corect. Organismul urmareste constant sa mentina si sa aduca sangele la aceasta valoare, la care, conform numeroaselor studii, orice celula canceroasa, infectiile, virusurile, ciupercile, bacteriile nu pot supravietui. Un PH ridicat in mod constant, este cel care mentine imunitatea ridicata a organismului.
Cum poate afecta PH-ul scazut organismul
Oamenii au in general prea multa aciditate. Hrana consumata este digerata impreuna cu oxigenul pentru a produce energie. In urma acestui proces de transformare raman reziduri acide, pe care celulele le depoziteaza in circuitul sanguin.
In cazul unei alcalinitati crescute in organism, corpul elimina aceste reziduri prin urina, digestie, respiratie si transpiratie. In caz contrar, ele sunt depozitate de-a lungul vaselor de sange si tesuturi. Pentru a putea trai, sangele si celulele trebuie sa fie usor alcaline.
Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxifiere a organismului. Cu cât un aliment va contribui la o alcalinitate mai ridicată in organism, cu atât detoxificarea va fi mai profundă.
Atunci cand alimentatia determina aciditate in organism, pentru a obtine alcalinitatea de care are nevoie, corpul stocheaza aceste reziduri solide in diverse locuri, inclusiv in grasime, neafectand astfel PH-ul in restul corpului. Acesta este un mecanism de supravietuire si adaptare al organismului provenit din inteligenta sa interioara.
Ingrasarea este adesea nevoia organismului de a avea un mediu de depozitare a rezidurilor acide. Alte exemple ale rezidurilor acide depozitate in organism sunt: acizii grasi, acidul uric, colesterol marit, pietre la rinichi, urati, sulfati, fosfati.
Acumularea acestor reziduri accelereaza procesul de imbatranire si impiedica buna functionare a anumitor organe sau a circulatiei sanguine.
Colesterolul si acizii grasi sunt rezultatul consumului de paste si paine, acidul uric si amoniacul provin de la carne, acidul fosforic de la orezul alb decorticat si bauturi de tip Coca Cola, iar acidul sulfuric de la galbenusul de ou.
Acidul sulfuric si fosforic sunt otravitori, ei trebuind a fi neutralizati de minerale alcaline, pentru a nu produce imbolnavire.
In absenta unei cantitati suficiente de minerale alcaline, in dieta, corpul neavand alta alternativa, ia calciul din oase, neutralizand acizii si transformandu-i in sulfati, fosfati, urati, determinand osteoporoza.
Una din consecintele rezidurilor acide este ca ingroasa sangele si blocheaza capilarele, rezultand hipertensiunea arteriala, sau chiar restrictionand accesul sangelui la anumite organe, impiedicandu-le buna functionare. Corpul lipeste aceste reziduri de peretii vaselor de sange, care in cazul unui efort crescut se pot desprinde si bloca capilarele din zona creierului, provocand accidente vasculate cerebrale.
Foarte multe boli sunt rezultatul unei circulatii afectate. Diabetul spre exemplu, este cauzat de acumulari acide in jurul pancreasului.
Celulele canceroase traiesc si se dezvolta intr-un mediu acid, pe cand cele sanatoase necesita un mediu alcalin. Celulele normale nu pot rezista in zone cu acumulari de reziduri acide, dar, cu toate acestea, in anumire situatii, se pot produce mutatii pentru ca organismul sa se adapteze la un mediu acid.
Aciditatea in organism poate afecta sistemul digestiv (producand balonare, reflux, greata, indigestie, constipatie) sistemul imunitar, sistemul respirator (astm, bronsita, raceli), sistemul circulator sangvin, sistemul reproducator (diminuarea libidoului, infertilitate), etc.
Cum ne putem testa valoarea PH-ului din organism
Testarea PH-ului din corp se poate realiza cu ajutorul unei hartii de turnesol (disponibila in farmacii) care se inmoaie in saliva, sau urina, de preferat dimineata pe stomacul gol. Valoarea se obtine comparand culoarea obtinuta cu paleta de culori de pe ambalajul produsului. Testul se repeta de mai multe ori pentru o cat mai mare exactitate a valorilor obtinute.
Cum se regleaza PH-ul corpului
PH-ul organismului se poate regla printr-o dieta echilibrata, bazata pe alimente alcaline, in general, cele bogate in clorofila, aducatoare de oxigen in organism. O dieta bazata preponderent pe fructe si legume (minim 75% din alimentatia zilnica), restabileste PH-ul sangelui determinand insanatosirea si cresterea imunitatii organismului la virusi, bacterii, microbi.
Fructele sunt si ele alimente alcalinizante pentru organism. Desi contin uneori o componenta acida (acidul citric), dupa metabolizare ele devin foarte alcaline.
Un exemplu in acest sens, este cazul lămâiei, care desi are PH-ul 2.4, produce in organism alcalinizare, cu un PH cuprins intre 7.0-9.0, fiind consumata si recomandata adesea, pentru alcalinizare precum si in dietele de slabire.
Apa alcalina ionizata de asemenea, neutralizeaza rezidurile acide din corp, dizolvandu-le si eliminandu-le prin rinichi.
Ce alimente alcaline si alcalinizante consumam in dieta alcalina
Fructe: lămâi, piersici, mere, ananas, cirese, caise, capsuni, banane (coapte), afine, pere, struguri, kiwi, pepene galben, mandarine, curmale, mango, papaya, etc.
Legume: rosii, porumb, ciuperci, ardei rosu, ridichii, avocado, salata verde, telina, mazare, cartofi dulci, vinete, fasole verde, telina, spanac, broccoli, varza, conopida, morcovi, castraveti, alge, sparanghel, ardeiul iute, ghimbir, urzici, fasole verde, usturoi, patrunjel, etc.
Alte alimente: mei, quinoa, soia, hrişcă, laptele proaspat nefiert, cidru de mere, oţet, alge, masline, ulei de măsline, uleiuri presate la rece, condimente, chefir, lapte batut, ceaiuri de plante medicinale, migdale, boabele de mustar, sarea de mare, cimbru, busuioc, dafin, bicarbonat de sodiu, etc.
Hreanul, ceapa, usturoiul, orzul, graul spelta sunt o sursa de acizi "buni".
Alimentele acide de evitat in dieta alcalina
Mancarea gatita, procesata, conservata de orice fel.
Alte alimente care formeaza mediu acid: alcool, bauturi acidulate, cafea, ciocolata si toate produsele cu zahar rafinat (dulciuri, biscuiti, gemuri dulceturi de orice fel), produse fainoase si de patiserie, orz, ovaz, grau, orez alb si brun, banane verzi, afine, mure, coacăze, brânzeturi, produse lactate, amidon de porumb, sosuri de salată, tărâţe de grâu, îngheţata, linte, maioneză, carne, peşte, moluşte, scoici, stridii si fructe de mare, uleiuri procesate, măsline în saramură, nuci, paste făinoase, piper negru, prune, ceai indian, tutun, legume conservate, ceai negru, nuci prajite, fasole gatita, nuca de cocos, mancarea preparata la microunde, mancarea tip fast food, supele instant, margarina de orice fel, unt, fistic, porumb, cereale integrale, mamaliga, muraturi, conserve, etc.
Atentie, emotiile pot crea si ele aciditate sau alcalinitate in organism! Daca bucuria, rasul, odihna creeaza alcalinitate, stresul, supararea, lipsa somnului, sentimentele de furie, vinovatie, invidie, frica determina aciditate in organism. Prin urmare, nu numai alimentele si apa determina alcalinitatea sau aciditatea in organism, ci si emotiile si starea psihica.
Daca ti-a placut acest articol apreciaza pagina noastra de facebook
Spune-mi daca ti-a placut acest articol