Remediu naturist Ipcărige - Descriere, raspandire, beneficii, proprietati, recomandari, contraindicatii

Ipcărige

Gypsophila paniculata L.

Perioade recoltare

August Rizomii grosi si radacinile cilindrice cu groimi de 2-4 cm, de la plante dupa anul III, cu gust dulceag, mucilaginos, apoi amarui.
Septembrie Rizomii grosi si radacinile cilindrice cu groimi de 2-4 cm, de la plante dupa anul III, cu gust dulceag, mucilaginos, apoi amarui.

Ipcărigea este o planta erbacee care face parte din fam. Caryophyllace si o regasim in popor sub urmatoarele denumiri: floarea-miresei, coroana-miresei, ciuin alb, gipsăriță, ipărige, scuturice.

Descriere si caractere de recunoastere

-planta erbacee, perena, cu radacina groasa si lunga;

-tulpina este inalta de 60-90 cm, ramificata de la baza, noduri umflate;

-frunzele sunt opuse, cate 2 la noduri, liniar-lanceolate, cu margine intreaga;

-florile sunt mici, albe, uneori roze, pe tipul 5, grupate in inflorescente laxe;

-fructul este o capsula.
Inflorire in lunile IUNIE-SEPTEMBRIE.
Recoltarea rizomilor grosi si radacinilor cilindrice cu grosimi de 2-4 cm se face toamna in lunile AUGUST-SEPTEMBRIE si primavara devreme de la plante dupa anul III. Prezinta gust dulceag, mucilaginos, apoi amarui.

Raspandire

Specie originala din sud-estul Europei, Caucaz, vestul Siberiei.

Creste spontan la margini de padure si cai ferate.

Prefera locurile nisipoase si usoare, bine insorite, din Dobrogea, inclusiv Delta Dunarii, sudul Moldoveui, Campia Romana.

Se cultiva soiuri valoroase( Flamingo, Bristol Fairy, Floros).

Compozitie

-saponozide triterpenice cu gipsofilosaponina si gipsogenina ca aglicon;

-uleiuri eterice, substante grase, glucide reducatoare, acizi organici, saruri.

Proprietati terapeutice

-expectorante, sudorifice, hemolitice, depurative, diuretice, antihelmintice;

-antireumatice, cicatrizante, aperitive, stimulente, tonice.

Recomandari

-afectiuni respiratorii( bronsite, astm bronsic, tuse, gripa, faringite);

-dischinezie biliara, boli de ficat, stomac, splina, gastroduodenita, hepatopatie, helmintiaza;

-reumatism cronic, guta;

-anemie, limfatism, boli cronice ale aparatului urinar;

-rani, eczeme, furunculoza, ulceratii cutanate.

Alte utilizari

-formele ameliorate sunt cultivate in parcuri si gradini cu scopuri decorative;

-in industria alimentara folosit ca spumant la prepararea halvalei si alvitei;

-in industria textila si a pielariei, ca detergent pentru tesaturi fine, haine, blanuri;

-fabricarea sapunurilor fine si a detergentilor superiori;

-spumant in extintoare.

Mod de preparare

Intern: nu se recomandă folosirea în „farmacia casei", ci numai sub formă de produse elaborate de industria farmaceutică.

Extern: 2 linguri de râdăcini la 1/2 I apa. Se fac spălături locale pentru infecţii cutanate şi se aplică comprese.

Contraindicatii

Pulberea de rădăcină are o acţiune puternic iritantă asupra mucoaselor nazale şi conjunctivale, producând strănut şi conjunctivită.

La anumite persoane se va evita administrarea produselor pe bază de Ipcărige, deoarece produc fenomene nedorite de sensibilizare.

Contraindicate în sarcină şi alaptare.

Nu se vor administra în acelaşi timp cu alte medicamente, deoarece măresc semniftcativ resorbţia acestora.

Surse pentru acest articol:
Ghidul plantelor medicinale si aromatice de la A la Z, Ovidiu Bojor
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia