Măcriș
Rumex acetosa L., Rumex acetosella L.
Măcrișul este o planta erbacee care face parte din fam. Polygonaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele denumiri: burbunacă, dragovei, glojdani, acriș, măcrișor, măcrici, măcrișul-caprei, măcrișul-iepurelui, măcrișul-cucului, pita-cucului, schiaz, trifoi-iepuresc.
Descriere si caractere de recunoastere
-planta erbacee, perena cu rizom tarator, brun-negricios;
-tulpina florifera este dreapta, inalta de 30-80 cm, ramificata;
-frunzele sunt alungit-lanceolate, cu forma de sageata, groase, paroase, petiolate;
-florile sunt mici, albe, verzi sau rosietice, pe tipul 3, grupate in inflorescente terminale;
-fructele sunt nucule negre cu o samanta.
Inflorire in lunile APRILIE-IULIE.
Recoltarea partii aeriene.
Raspandire
Creste pana in regiunea subalpina prin pasuni, fanete, poieni, locuri umede si turbarii, lunci, terenuri nisipoase si silicioase, paduri de foioase.
Compozitie
-acizi organici, oxalati de K, Ca;
-flavonoide, taninuri, polifenoli, mucilagii, pectine, clorofila, lipide;
-vitamina C, saruri minerale( Ca, K, Fe, Mg, P, Cu, Zn).
Proprietati terapeutice
-digestive, stomahice, laxative, depurative, hepatice, antidiareice, colagoge;
-diuretice, emenagoge, antihelmintice, astringente, antiinfectioase;
-aperitive, nutritive, antianemice, mineralizante, antiscorbutice;
-alcalinizante, racoritoare.
Recomandari
-afectiuni gastrice, hepatita, malarie, icter, litiaza biliara, constipatie, colici intestinale, hemoragii interne, pirozis, dizenterie, intoxicatii cu arsen si mercur;
-afectiuni pulmonare, astm, stari febrile, friguri, intepaturi de insecte;
-reumatism degenerativ, guta, paralizie, boala Parkinson;
-cura de mineralizare si purificare a sangelui primavara, leucoree, nefrite;
-alcese cutanate, rani, acnee, furuncule, pecingine, ulceratii canceroase;
Alte utilizari
-frunzele intra in preparate culinare( salate, supe, omlete, piure cu spanac)
-nu se fierbe in vase de arama.
Contraindicatii
In doze mari provoaca intoxicatii grave, leziuni renale, hipocalcemie, scaderea duratei de coagulare a sangelui, decese.
-in ulcere;
-in litiaza renala oxalica.
Surse pentru acest articol:
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia
În perioadele reci, mai ales în timpul iernii, când alimentația este mai săracă în vitamine și
Detalii
Dacă citim eticheta maionezei din comerț, vom rămâne surprinși de câți aditivi conține, alături de alte
Detalii
Cunoscuta planta binefăcătoare a primăverii, urzica, se folosea cu multe secole în urmă în special pentru
Detalii
Compozitie
-polifenoli( miricetina, leucoantociani, acid cafeic);
-acizi fenol carbonici( acid clorogenic), flavonoide(...
Detalii
Rocoina este o planta erbacee care face parte din fam. Cariophyllaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele...
Detalii
Urzica vie este o planta care face parte din fam. Urticaceae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: urzică...
Detalii
Usturoiul verde nu este numai un semn timpuriu al florilor de primăvară, sau un supliment delicios pentru o dietă...
Detalii
Câți dintre noi nu am făcut întrecere de suflat în puf de păpădie în copilărie? Sau am împletit mândre
Detalii
Untișorul (Ficaria Verna), sau grâușorul în termeni populari, este acea plantă micuță de pădure care...
Detalii