Nalbă-de-pădure
Malva silvestris L., Malva neglecta
Perioade recoltare
Mai Florile, cu gust mucilaginosIunie Frunzele fara petiol si lastarii tineri; Florile, cu gust mucilaginosIulie Frunzele fara petiol si lastarii tineri; Florile, cu gust mucilaginosAugust Florile, cu gust mucilaginos
Nalba-de-pădure este o planta erbacee care face parte din fam. Malvaceae si mai este cunoscută in popor si sub urmatoarele denumiri: cașul-popii, turta-popii, colăceii-popii, colăcei, covrigei, bănuței, nalbă-albă, nalbă-mică, nalbă-rotundă, nalbă-sălbatică, vărsat, turte.
Descriere si caractere de recunoastere
-planta erbacee, anuala sau perena cu radacina pivotanta;
-tulpina este inalta de 15-18 cm, partial culcata, ramificata, paroasa;
-frunzele sunt alterne, palmat-lombate( cu 5-7 lobi), cu baza cordiforma, margini dintate, paroase, cu o pata neagra;
-florile sunt pe tipul 5,cu petale roz sau rosii-purpurii cu vinisoare violete, stamina albicioasa reunite intr-un tub;
-fructele este capsula in forma de disc.
Inflorire in lunile MAI- SEPTEMBRIE.
Recoltarea frunzelor fara petiol si a lastarilor tineri se face in lunile IUNIE-IULIE, recoltarea florilor se face in lunile MAI-AUGUST, cu gust mucilaginos.
Raspandire
Planta originara din Europa.
Creste de la campie pana la munte(1400 m altitudine), prin locuri ruderale, parloage margini de drumuri si cai ferate, daramaturi, santuri, liziere, gradini, vii, ogoare, curti, strazi.
Compozitie
-mucilagii, taninuri, fitosteroli, pectine, rezine, sulfati flavonoidici;
-antociani, glucozizi, flavonoizi;
-ulei eteric, vitamine( A, C), saruri minerale( K, P, Ca).
Proprietati terapeutice
-emoliente, pectorale, expectorante, calmante, diuretice, fluidizante;
-antidiareice, laxative, decongestive, antiinflamatoare;
Recomandari
-afectiuni ale aparatului respirator;
-enterite, eneterocolite, colici intestinale, gastrite hiperacide, ulcer stomacal, constipatii cronice, hemoroizi;
-afectiuni renale. cistite, vaginite, dismenoree;
-cancer de laringe, noduli duri, flebite;
-dermatoze, eczeme, arsuri, rani infectate, furuncule, tumori, fracturi;
-abcese dentare, afte, stomatite, glosite, amigdalite, pleoape inflamate;
-uscarea canalelor oculare, cuperoza, tenuri uscate, riduri.
Alte urilizari
-frunzele fragede se folosesc ca zarzavat, iar florile cu antociani intra in colorarea otetului aromat, vinurilor, siropurilor, ceaiurilor medicinale.
Mod de preparare
Intern, sub formă de infuzie, preparată din 2 linguriţe flori la o cană cu apă; se beau 2—3 căni pe zi îndulcite cu miere.
Extern, tot sub formă de infuzie, preparata din 2 linguri flori şi frunze la o cană cu apă cu care se face gargară.
Contraindicatii
Nu prezintă.
Surse pentru acest articol:
Ghidul plantelor medicinale si aromatice de la A la Z, Ovidiu Bojor
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia
În perioadele reci, mai ales în timpul iernii, când alimentația este mai săracă în vitamine și
Detalii
Dacă citim eticheta maionezei din comerț, vom rămâne surprinși de câți aditivi conține, alături de alte
Detalii
Cunoscuta planta binefăcătoare a primăverii, urzica, se folosea cu multe secole în urmă în special pentru
Detalii
Compozitie
-polifenoli( miricetina, leucoantociani, acid cafeic);
-acizi fenol carbonici( acid clorogenic), flavonoide(...
Detalii
Rocoina este o planta erbacee care face parte din fam. Cariophyllaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele...
Detalii
Urzica vie este o planta care face parte din fam. Urticaceae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: urzică...
Detalii
Usturoiul verde nu este numai un semn timpuriu al florilor de primăvară, sau un supliment delicios pentru o dietă...
Detalii
Câți dintre noi nu am făcut întrecere de suflat în puf de păpădie în copilărie? Sau am împletit mândre
Detalii
Untișorul (Ficaria Verna), sau grâușorul în termeni populari, este acea plantă micuță de pădure care...
Detalii