Pătlagină
Plantago lanceolata L., Plantago major L., Plantago media L.
Perioade recoltare
Mai Frunzele, au gust amar, astringentIunie Frunzele, au gust amar, astringentIulie Frunzele, au gust amar, astringentAugust Frunzele, au gust amar, astringentSeptembrie Frunzele, au gust amar, astringent; Radacinile fara tulpina floralaOctombrie Radacinile fara tulpina floralaNoiembrie Radacinile fara tulpina florala
Patlagina este o planta erbacee care face parte din fam. Plantaginaceae si mai este cunoscută in popor si sub urmatoarele denumiri: limba-tăieturii, iarba-babei, iarba-de-cale, limba-broaÈ™tei, limba-mânzului, limba-oii, limba-È™arpelui, mama-pădurii, minciună, protagină, căruÈ›ele.
Descriere si caractere de recunoastere
-planta erbacee, perena, cu rizom scurt si gros si radacini fasciculate;
-tulpina este inalta de 10-50 cm, cilindrica, neteda;
-frunzele sunt lanceolate sau ovale, fara peri, cu 3-7 nervuri reunite la varf, lung petiolate, dispuse in rozete bazale;
-florile sunt mici, tubuloase, galben-albicioase, grupate in spic cilindric;
-fructele sunt capsule deschise in partea superioara.
Inflorire in lunile IUNIE-SEPTEMBRIE.
Recoltarea frunzelor se face inainte si in timpul infloririi, cu gust amar, astringent, recoltarea radacinilor fara tulpina florala se face toamna.
Raspandire
Genul Plantago ar avea 220 specii.
Creste spontan de la campie pana in etajul subalpin, prin pajisti uscate si batatorite, pasuni, fanete, terenuri virane sau cultivate, drumuri, santuri, curti.
Compozitie
-glicozizi, taninuri, saponine, oleorezine, coline, fito chinine, fenoli, cumarine;
-flavonoide, carotenoizi, mucilagii, pectine;
-acizi organici( acid silicic, citric, ferulic, cafeic, clorogenic), glucide, pentozani, xiloza, vitamine( K, A, C, PP), saruri minerale( K, Zn).
Proprietati terapeutice
-emoliente, expectorante, diuretice, fluidizante, antibronsitice, antifebrile;
-antidiareice, antiinflamatoare, hepatoprotectoare, laxative, depurative, astringente;
-bacteriostatice, antiseptice, fitoncide, usor hipotensive, hemostatice, antibacteriene;
-cicatrizante, astringente, vulnerare, antipruriginoase, antiinfectioase.
Recomandari
-bronsite, astm bronsic, catar pulmonar, emfizem pulmonar, pneumonie, tuse, guturai, laringita, traheita, sinuzita, rinita, tuberculoza, intoxicatii cu tutun, inflamatii oro-faringiene, faringita;
-inflamatii intestinale, hepatita, infectii hepatice, ulcer gastro-duodenal, gastrita hiperacida, enterita, diaree, dizenterie, hemoragii interne;
-ateroscleroza, hipertensiune, prevenirea cresterii colesterolului, feblite;
-leucoree, nefrite, litiaza renala, enurezis, eliminarea acidului uric;
-ulceratii cutanate, rani greu vindecabile, arsuri, furunculi, eczeme, herpes, intepaturi insecte( viespi, purici, furnici);
-stomatite, gingivite, abcese dentare, conjunctivita, blefarita.
Alte urilizari
-frunzele proaspete in salate, pire si supe;
-semintele se dau hrana la pasari de colivie.
Mori de preparare
Infuzie preparată din 1- 2 linguri frunze la o cană cu apă, se beau 2- 3 căni pe zi îndulcite cu miere.
In farmacii există siropul de Pătlagină pentru copii.
Contraindicaţii
Pentru diabetici nu se recomandă siropul ÅŸi nici îndulcirea infuziilor cu zahăr sau cu miere.
Observaţii
Patlagina cu frunză îngustă poate fi confundată cu frunzele de Digitalis lanata, ducând la accidente grave. Frunzele celor două specii, indiferent ca provin din flora spontană sau din culturi, se vor recolta ÅŸi usca în spaÅ£ii diferite. Se va face diferenÅ£ierea microscopică pentru materia primă provenind de la cele două specii, înainte de a intra în procesul de producÅ£ie.
Surse pentru acest articol:
Ghidul plantelor medicinale si aromatice de la A la Z, Ovidiu Bojor
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia
În perioadele reci, mai ales în timpul iernii, când alimentaÈ›ia este mai săracă în vitamine È™i
Detalii
Dacă citim eticheta maionezei din comerÈ›, vom rămâne surprinÈ™i de câÈ›i aditivi conÈ›ine, alături de alte
Detalii
Cunoscuta planta binefăcătoare a primăverii, urzica, se folosea cu multe secole în urmă în special pentru
Detalii
Compozitie
-polifenoli( miricetina, leucoantociani, acid cafeic);
-acizi fenol carbonici( acid clorogenic), flavonoide(...
Detalii
Rocoina este o planta erbacee care face parte din fam. Cariophyllaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele...
Detalii
Urzica vie este o planta care face parte din fam. Urticaceae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: urzică...
Detalii
Usturoiul verde nu este numai un semn timpuriu al florilor de primăvară, sau un supliment delicios pentru o...
Detalii
CâÈ›i dintre noi nu am făcut întrecere de suflat în puf de păpădie în copilărie? Sau am împletit...
Detalii
UntiÈ™orul (Ficaria Verna), sau grâuÈ™orul în termeni populari, este acea plantă micuță de
Detalii