Pochivnicul este o planta erbacee care face parte din fam. Aristolochiaceae si il regasim in popor sub urmatoarele denumiri: piperul-lupului, pipăruÈ™, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, chipăruÈ™, ficățea, lingura-popii, păsulică, urechea-hârÈ›ului, urechea-omului.
Descriere si caractere de recunoastere
-planta erbacee, perena, cu rizom tarator, albicios, ramificat;
-tulpina este inalta de 10-15 cm, ascendenta;
-frunzele sunt opuse cate doua, rotund-reniforme, lung-petiolate, paroase, lucioase, hibernante;
-florile sunt solitare, terminale, rosii-purpurii, paroase, cu miros de piper;
-fructul este pseudocapsuna.
Inflorire in lunile APRILIE-MAI.
Recoltarea rizomilor se face manual, la sfarsitul primaverii( MARTIE-MAI) sau toamna( AUGUST-SEPTEMBRIE), recoltarea partii aeriene se face vara, cu miros patrunzator de piper.
Raspandire
Specie raspandita in Europa, Asia Mica si Siberia.
Creste spontan in paduri umede si umbroase de foioase, tufarisuri pe soluri lutoase, din regiunea de campie pana in etajul montan inferior( altitudine maxima de 1700 m).
Compozitie
-alcaloizi, asarona, diasarona, rezine, terpene;
-ulei eteric, aldehida azarilica, alantoina, taninuri catehinice;
-zaharuri, vitamine( B1, C), saruri minerale.
Proprietati terapeutice
-expectorante, emetice, sudorifice, stimulatoare, diuretice, vomitive;
-purgative, cicatrizante, tranchilizante, antibiotice fata de B. cereus, B. subtilis, Staphylococus aureus, Streptococcus, E. coli.
Recomandari
-degajarea cailor respiratorii, in tuse convulsiva, bronsita, astm bronsic, silicoza, tuberculoza, laringite, traheita;
-protejarea mucoasei gastrice fata de hipersecretia acida, dureri de stomac, colici, diaree, tulburari hepato-splenice;
-marirea capacitatii si rezistenta a organismului;
-guta, sciatica, osteomelita, dureri de cap;
-furunculoza, ulcere de gamba, pitiriazis, piodermite, ulceratii cutanate;
Alte utilizari
-datorita toxicitatii, se foloseste ca raticid;
-radacinile sunt folosite la vopsitul lanei in verde.
Contraindicatii
Planta este toxica datorita azaronei, provocand greata, varsaturi, tahicardie, astenie, apatie, stranut, fotofobie, blefarita, cancere, coma, deces.
Surse pentru acest articol:
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia
În perioadele reci, mai ales în timpul iernii, când alimentaÈ›ia este mai săracă în vitamine È™i
Detalii
Dacă citim eticheta maionezei din comerÈ›, vom rămâne surprinÈ™i de câÈ›i aditivi conÈ›ine, alături de alte
Detalii
Cunoscuta planta binefăcătoare a primăverii, urzica, se folosea cu multe secole în urmă în special pentru
Detalii
Compozitie
-polifenoli( miricetina, leucoantociani, acid cafeic);
-acizi fenol carbonici( acid clorogenic), flavonoide(...
Detalii
Rocoina este o planta erbacee care face parte din fam. Cariophyllaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele...
Detalii
Urzica vie este o planta care face parte din fam. Urticaceae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: urzică...
Detalii
Usturoiul verde nu este numai un semn timpuriu al florilor de primăvară, sau un supliment delicios pentru o...
Detalii
CâÈ›i dintre noi nu am făcut întrecere de suflat în puf de păpădie în copilărie? Sau am împletit...
Detalii
UntiÈ™orul (Ficaria Verna), sau grâuÈ™orul în termeni populari, este acea plantă micuță de
Detalii