Sovârvul este o planta care face parte din fam. Labiatae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele denumiri: origan, solovârf, solonic, buruiana-fecioarelor, busuioc-de-pădure, dost, milot, poala-Sfintei-Mării, rigan.
Descriere si caractere de recunoastere
-planta erbacee, perena, aromatica, cu rizom orizontal, stoloni subterani;
-tulpina este dreapta, inalta de 40-80 cm, cu 4 muchii, paroasa, rosietica sau verde, ramificata spre varf;
-frunzele sunt opuse, ovate, ascutite, usor dintate, paroase pe dos, petiolate;
-florile sunt bilabiate, rosii-purpurii sau albe, dispuse in spice reunite in buchete globuloase, terminale;
-fructele sunt tetranucule ovoide, brune, grupate cate patru.
Inflorire in lunile IULIE-SEPTEMBRIE.
Recoltarea partii aeriene( treimea superioara) se face in timpul infloririi, dimineata.
Raspandire
Specie comuna in Europa si Asia.
Creste spontan de la campie pana in zona subalpina, in lunci, fanete, livezi, tufisuri, poieni, la marginea drumurilor si padurilor, in locuri uscate si pietroase.
Compozitie
-ulei eteric, taninuri, principii amare, flavonoide, antocianozide, rezine, gume;
-vitamina C, saruri minerale.
Proprietati terapeutice
-antispastice, stomahice, carminative, purgative, usor astringente;
-expectorante, bronhodilatatoare, fluidizante;
-antiseptice, antibiotice, diuretice, sedative, cicatrizante, vulnerare;
-aperitive, tonic-amare, stimulente, excitante, reconfortante.
Recomandari
-astm bronsic, bronsite, tuse convulsiva, raceli, gripa, angina, faringita, traheita, fluidificarea secretiilor bronsice, bronhodilatatii, tuberculoza;
-hepatita, ascita, gastrita hipoacida, colici gastrice, atonie intestinala, halena, aerofagie, diaree, dizenterie, anorexie;
-diabet zaharat, anemie, convalescenta, astenie nervoasa, epilepsie;
-dismenoree, menoragii, amenoree, cistite, dureri menstruale;
-reumatism, lumbago, artrita;
-boli de piele, bube, ulceratii, arsuri, pitiriazis, muscaturi de serpi;
-stomatite, gingivite, afte bucale, dureri de dinti, hipoacuzie, alopecie.
Alte utilizari
-in alimentatie ca si condiment ptr. pateuri, supe, salate;
-in zootehnie( se pune in furajul vacilor ptr. a da gust laptelui);
-frunzele amestecate cu sulf alunga furnicile.
Mod de preparare
Sub formă de infuzie concentrata, preparata din 3 linguri plantă la o cană cu apă; se beau 3- 4 linguri infuzie înaintea meselor principale.
Se poate prepara ÅŸi o infuzie din 2 linguriÅ£e plantă la o cană cu apă; se beau 2- 3 căni pe zi îndulcite cu miere, în special în bronÅŸite.
Contraindicaţii
Nu prezintă.
Surse pentru acest articol:
Ghidul plantelor medicinale si aromatice de la A la Z, Ovidiu Bojor
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia
În perioadele reci, mai ales în timpul iernii, când alimentaÈ›ia este mai săracă în vitamine È™i
Detalii
Dacă citim eticheta maionezei din comerÈ›, vom rămâne surprinÈ™i de câÈ›i aditivi conÈ›ine, alături de alte
Detalii
Cunoscuta planta binefăcătoare a primăverii, urzica, se folosea cu multe secole în urmă în special pentru
Detalii
Compozitie
-polifenoli( miricetina, leucoantociani, acid cafeic);
-acizi fenol carbonici( acid clorogenic), flavonoide(...
Detalii
Rocoina este o planta erbacee care face parte din fam. Cariophyllaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele...
Detalii
Urzica vie este o planta care face parte din fam. Urticaceae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: urzică...
Detalii
Usturoiul verde nu este numai un semn timpuriu al florilor de primăvară, sau un supliment delicios pentru o...
Detalii
CâÈ›i dintre noi nu am făcut întrecere de suflat în puf de păpădie în copilărie? Sau am împletit...
Detalii
UntiÈ™orul (Ficaria Verna), sau grâuÈ™orul în termeni populari, este acea plantă micuță de
Detalii