ToporaÅŸul este o planta care face parte din fam. Violaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele denumiri: viorele, violete, călÈ›unaÈ™i, micÈ™unele, nemÈ›oaice, micsandre, cocoÈ™ei, cârligei, floare-domnească, tămâioară, zambilă-de-câmp.
Descriere si caractere de recunoastere
-planta erbacee, perena, mica, inaltime de 10-15 cm, lipsita de tulpina aeriana, cu rizom gros in zol, stoloni lungi, si radacini adventive;
-frunzele formeaza o rozeta bazala, ovale, aproape rotunde, reniform cordate la baza, cu margini dintate, lung-petiolate;
-pedunculii florali cresc direct din coletul rizomului si poarta flori cu 5 petale albastre-violete, uneori albe sau roz, cu pinten drept sau indoit, cu parfum delicat;
-fructele sunt capsule sferice, hexagonale sau tetraedrice, verzi sau purpurii, cu seminte mici, ovale, lucioase.
Inflorire in lunile MARTIE-MAI.
Recoltarea florilor se face in timpul infloririi( APRILIE-MAI), recoltarea frunzelor fara petiol in lunile MARTIE-APRILIE, recoltarea rizomilor si a radacinilor se face primavara devreme( MARTIE-APRILIE) sau toamna( SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE).
Raspandire
Specia este originara din Asia Mica.
Creste spontan de la campie pana in zona fagetelor, prin lunci, zavoaie, poieni de foioase, la margine de padure, in tufisuri, livezi, vii.
Cultivarea se va face in locuri umbrite.
Compozitie
-carotenoizi, antociani, violarutozina, rezine, alcaloizi, glicozizi;
-ulei eteric, mucilagii, vitamina C, glucide.
Proprietati terapeutice
-emoliente, expectorante, pectorale, antitusive, antiseptice-pulmonar, calmante, sudorifice, diaforetice;
-purgative, laxative, diuretice, vomitive(radacini);
-anticanceroase, antibiotice, cicatrizante, revulsive, antireumatismale.
Recomandari
-bronsite, catar bronsic, raceli, tuse convulsiva, guturai, angine, astm umed;
-ulcer gastro-duodenal, colite, indigestii, constipatie, intoxicatii;
-afectiuni renale, cinstite, insomnii, reumatism articular, guta;
-dermatoze, rani, ulceratii, escare, rujeola, scarlatina, crapaturi de sani si piele, improspatarea tenului.
Alte utilizari
-intra in compozitia celor 4 plante pectorale;
-efecte aromatizante in cofetarie, dulciuri si bauturi alcoolice;
-intra in compozitia unor parfumuri fine si cosmetica.
Mod de preparare
Florile, sub forma de infuzie, preparată din 1- 2 linguriţe flori la o cana cu apă; se beau 1- 2 căni pe zi.
Rizomii ÅŸi rădăcinile sub formă de decoct, preparat dintr-o lingura plantă la o cană cu apă; pentru adulÅ£i, 4- 5 linguri pe zi, pentru copii 3- 4 linguriÅ£e pe zi îndulcite cu miere.
Contraindicaţii
Respectând dozele precizate, nu prezintă.
Surse pentru acest articol:
Ghidul plantelor medicinale si aromatice de la A la Z, Ovidiu Bojor
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia
În perioadele reci, mai ales în timpul iernii, când alimentaÈ›ia este mai săracă în vitamine È™i
Detalii
Dacă citim eticheta maionezei din comerÈ›, vom rămâne surprinÈ™i de câÈ›i aditivi conÈ›ine, alături de alte
Detalii
Cunoscuta planta binefăcătoare a primăverii, urzica, se folosea cu multe secole în urmă în special pentru
Detalii
Compozitie
-polifenoli( miricetina, leucoantociani, acid cafeic);
-acizi fenol carbonici( acid clorogenic), flavonoide(...
Detalii
Rocoina este o planta erbacee care face parte din fam. Cariophyllaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele...
Detalii
Urzica vie este o planta care face parte din fam. Urticaceae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: urzică...
Detalii
Usturoiul verde nu este numai un semn timpuriu al florilor de primăvară, sau un supliment delicios pentru o...
Detalii
CâÈ›i dintre noi nu am făcut întrecere de suflat în puf de păpădie în copilărie? Sau am împletit...
Detalii
UntiÈ™orul (Ficaria Verna), sau grâuÈ™orul în termeni populari, este acea plantă micuță de
Detalii