Viţa de vie
Arbust, târâtor şi agăţător. Frunzele, care interesează mai mult sub aspect terapeutic, sunt orbicular cordate, mai mult sau mai puţin, trei-cinci lobate, de 5- 20 cm în diametru, cu sinusurile pronunţate, cel petiolat în formă de V sau U, uneori în formă de liră cu partea inferioară rotundă. Limbul pe faţă este glabru (făra peri) sau puţin păros, iar pe dos cu peri scurţi şi aspri amestecaţi cu peri lungi, adeseori cu aspect păienjenos-tomentos, cu marginile neregulat dinţate, cu dinţi de obicei ascuţiţi.
Ceea ce este mai important sub aspect terapeutic sunt frunzele de culoare roşiatica.
Compoziţie
Din frunza de Viţă de vie roşiatică au fost izolaţi numeroşi compuşi aparţinând unor clase chimice diferite. Astfel, au fost identificaţi compuşi polifenolici, în special antocianozide (glicozide ale definidinei, ale petudinei şi ale malvidinei), flavonoide (hiperina, quercitrina şi quercitina 3-0-beta-D glucoronida), taninuri de natură catehică (catechina, epicatechina, gallocatechina şi epicatechina-3-0-gaIatul).
Actiune si recomandari
Acţiunea biologica şi utilizările clinice ale preparatelor obţinute din frunzele de Viţă de vie de culoare roşiatică, descrise în literatura de specialitate actuală, s-ar putea rezuma la urmâtoarele: — acţiune protectivă a vaselor capilare.
Proprietăţile farmacodinamice ale acestor preparate se manifestă în primul rând asupra sistemului circulator, în special asupra vaselor capilare. Acţiunea este datorată antocianozidelor pe care le conţin frunzele şi acţiunii angioprotective care se explica prin diminuarea permeabilităţii capilarelor şi creşterea rezistenţei lor, acţiune de tipul vitaminei P.
Primele observaţii experimentale asupra activităţii antocianozidelor din frunza de Viţă de vie ne parvin de prin anii 1960, când s-a observat că aceşti compuşi cresc semnificativ rezistenţa capilarelor.
Mai recent s-a demonstrat că antocianozidele din frunza de Vitis vinifera, administrate oral, îndeplinesc şi funcţia de reglare a tonusului musculaturii netede a arteriolelor, controlând fluxul hematic care traversează diferite zone circulatorii.
Se realizează un efect protector în confruntarea daunelor endoteliale care pot avea drept consecinţă o perioadă temporară de ischemie, în care condiţii endoteliul vascular îşi pierde caracteristicile normale de suprafaţă, leucocitele circulante aderă la pereţii vaselor, eliberând local citochine şi alţi compuşi, crescând permeabilitatea capilară, permiţând astfel trecerea în spaţiile extracelulare a lichidelor din celule. Astfel se ajunge la formarea edemelor interstiţiale caracteristice multor condiţii patologice.
— acţiune în insuficienţa venoasă a arterelor inţerioare.
Activitatea farmacologica a antocianilor îşi gaseşte aplicaţii clinice în special în insuficienţa venoasa a arterelor inferioare şi a complicaţiilor care derivă de aici (varice, tromboflebite, edeme perimaleolare şi crurale etc).
Forma cea mai simplă a acestor manifestări este caracterizată prin edeme uşoare perimaleolare, evidente în special seara la persoanele care lucreaza cea mai mare parte a zilei în picioare.
Antocianozidele din frunza de Viţă de vie sunt utile deci în tratamentul edemelor perimaleolare cauzate de o anormala permeabilitate capilara.
Administrarea produselor fitoterapeutice pe bază de Viţă de vie reactivează microcirculaţia locală, amelioreaza fluxul venos şi uşureaza îndepărtarea lichidelor interstiţiale, reducand astfel edemele.
In insuficienţa venoasă cronică şi în fragilitatea capilarelor.
Mod de preparare
258 mg concentrat total (conţinând 1% mg antocianozizi); 4 capsule pe zi.
Contraindicaţii
Nu prezintă.