Zmeurul
Arbust, stufos, ghimpos, cu lăstari târâtori, înalt de 1- 2 m, cu tulpina dreaptă, arcuita spre vârf, cu ghimpi fini, denşi în partea inferioară, rari sau chiar absenţi în cea superioară. Frunza imparipenată, din 3 foliole pe ramurile fertile sau 7 foliole pe ramurile sterile, ovat-lanceolate, cu dinţi neregulaţi pe margine, pe spate surii albicioase din cauza perişorilor.
Infloresecenţele sunt situate la vârful ramurilor din anul precedent sau la subsuoara frunzelor, cu flori albe, de tipul 5, petalele fiind egale cu sepalele, de 1- 1,4 cm, cu pistile şi stamine numeroase. Fructele sunt polidrupe roşii, zemoase, cu caliciul persistent.
Se întâlneşte prin luminişuri, pe coaste stâncoase, în special în tăieturi sau doborâturi de pădure din zona de deal şi de munte, pe care le invadează în 3- 5 ani. Uneori se cultivă pentru fructe.
Compoziţie
Frunzele conţin cca 10% tanin, substanţe de natură flavonoidică şi cca 800 mg vitamina C. Fructele de Zmeur conţin 85- 86% apă, 4,5- 10% zaharuri, acizi organici, pectine (0,5- 2,8%), proteine (1,2%), potasiu (127 mg%), fosfor (45 mg%), calciu (27,3 mg%). magneziu (24 mg%), mangan (15 mg%), sodiu (3,5 mg%), zinc (3 mg%), cupru (1 mg%), fier (0,6 mg%), vitamina C (30 mg%), B1 (0,02 mg%), B2 (0,03 mg%), provitamina A, vitaminele D şi P şi mici cantitaţi de taninuri.
Actiune si recomandari
Făra a avea o acţiune farmacodinamică specifica, frunzele se folosesc empiric şi pentru acţiunea lor diuretic-depurativă, astringentă, antispastică şi uterotonică.
Pentru acţiunea lor diuretică şi uşor astringentă. Se recomanda ca atare sau în combinaţie de alte plante, ca substituent al ceaiului chinezesc. în aceleaşi scopuri se pot utiliza iarna şi rămurelele subţiri. Fructele sunt o bogată sursă de zaharuri, pectine şi proteine şi, în special, de microelemente şi vitamine, acţionând favorabil asupra organismului întreg.
Mod de preparare
Frunzele sub formă de infuzie, ramurelele sub formă de decoct, o lingură la o cană cu apă.
Fructele, consumate ca atare sau sub formă de gemuri si siropuri. In trecut, siropul de fructe de Zmeur era înscris în farmacopei şi era utilizat pentru corectarea gustului neplăcut al unor siropuri medicinale. In prezent se folosesc mai mult aromatizanţi şi coloranţi artificiali.
Recomandăm prepararea siropului de fructe de Zmeur la rece, folosind 64% zahăr şi 36% suc de fiucte, respectiv o soluţie suprasaturată în zahăr care se recunoaşte dupa o cantitate de zahăr nedizolvat care rămâne pe fundul sticlei. Se poate prepara şi cu miere. In acest caz, se adaugă la 75- 80% miere 25- 20% suc de fructe. In cazul în care s-a valorificat întreg potenţialul de zmeură pe care îl avem în Carpaţi, am avea tot timpul anului o băutură mult superioară, naturala, care ar putea înlocui toate băuturile artificiale răcoritoare care au invadat şi piaţa noastră.
Contraindicaţii
Nu prezintă.